Filmul documentar este producția cinematografică fără actori, realizarea sa bazându-se pe filmarea unor persoane, evenimente, peisaje sau obiecte din realitate. În filmele documentare nu se recurge la puneri în scenă și nu se folosesc decoruri sau costume.
Documentarele pot fi: filme de călătorie, filme științifice, filme didactice, ș.a.m.d. Primii promotori ai filmului documentar sunt înșiși inventatorii cinematografului, cei care au realizat prima proiecție cu public, frații Lumière. Primul film prezentat de aceștia, La sortie des usines “Lumiére”, este un documentar veritabil, respectând întru totul definiția. De asemenea și L’Arrivée d’un train en gare de la Ciotat.
Wikipedia
Pe viitor noi, ca și companie de productie media, în special film, ne dorim să ne implicăm cât mai mult pe realizarea filmelor documentare chiar filme de scurt metraj.
Avem la dispoziție cam toate materialele pentru a incepe un film documentar. Chiar am realizat un film documentar pe nume ”Halta Romania”…
Ce înseamnă să fii român?
Sigur ți-ai pus întrebarea aceasta cel puțin o dată în viață. Este oare un secret? Mulți filozofi și oameni cu puternice înclinații religioase conchid că a te cunoaște pe tine te poate duce mai aproape de fericire. Poate așa și este, pentru că fiecare își măsoară fericirea în propriul fel.
Conform World Happiness Report 2015, România se află pe locul 86 în topul fericirii. Cam slăbuț am putea spune de vreme ce stăm atât de bine la viteza internetului.:))). Pentru a se putea deduce un indice de fericire al unei țări s-a ținut seama de:
- GDP per capita, ce ține cont de Purchasing Power Parity (PPP –Paritatea puterii de cumpărare), ajustată la constanta dolarului internațional din 2011 (după World Development Indicators (WDI), furnizat Banca Mondială în noiembrie 2014.
- Suportul social, sau posibilitatea de a avea pe cineva pe care să contezi în cazul unei greutăți
- Indicii timpului legați de așteptările de viață la naștere, date preluate de la World Health Organization (WHO) și de la World Development Indicators (WDI), din 2012.
- Libertatea de a face alegeri în
- Percepția legată de corupție
- Nivelul de afecțiune pozitivă
- Nivelul de afecțiune negativă.
România este înconjurată de Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria. Moldova se află pe locul 52, cu un indice de 5889, Ucraina pe locul 111, cu un indice de 4681 (normal, gândindu-ne totuși că vorbim de război și schimbări de conducere a țării), Ungaria pe locul 104, cu 4800, Serbia, locul 87, cu 5123, imediat după România și foarte aproape, iar Bulgaria pe locul 134, cu 4218. Ne dăm astfel seama de faptul că dintre toate țările din jur, noi suntem printre cei mai fericiți. Și totuși nu putem spune că stăm atât de bine, de vreme ce suntem de-abia pe locul 86. În topul listei stau țări precum Elveția, Danemarca, Canada, Olanda, Belgia, Marea Britanie, țări în care mulți români visează să ajungă (o parte pentru a munci, o altă parte pentru a călători).
Avem totuși și multe alte țări, distanțate puternic față de România în acest top al fericirii: Argentina, Uruguay, Columbia, Tailanda, Taiwan, Kuweit, Guatemala, Nicaragua, Peru. Și le-am dat pe acestea drept exemplu, fără a coborî sub locul 60.
Probabil ca nu exista concept filozofic mai analizat decât acesta: fericirea. Ea a preocupat înca din zorii gândirii abstracte creierele ințelepte ale umanității. „Fericirea este sensul si scopul vieții, întreaga finalitate a existentei“, spunea Aristotel.
Pe urmele acestuia, Spinoza medita ca „ceea ce vor toti, este o perpetua si adevarata fericire.“ „Dar ce este fericirea daca nu armonia dintre om si viata pe care o duce?“, i-ar raspunde Albert Camus, cu experienta existentialismului lipsit de iluzii al modernilor.
Fericirea apare și pe aripi financiare atunci când îi scoate pe oameni dintr-o perfidă sărăcie. Însă atunci când nivelul financiar se stabilizează, fericirea revine la o medie, iar banii nu mai sunt de ajuns. „Omul se adapteaza oricarei placeri; numai stimularea suplimentara ii creste nivelul de fericire; cand situatia se stabilizeaza, se va reveni din nou la nivelul mediu de fericire“, scrie Richard Layard, un cunoscut cercetător al fericirii. Sir Richard Layard spune că sunt aproximativ șapte elemente ale vieții, pe care el le numește „The Big 7“, pe care putem miza pentru a avea o existenta buna: relațiile de familie, situația financiara relaxată, comunitatea și prietenii, sănătatea bună, libertatea și valorile personale, pe care să reușim să le trăim fără a ne fi contrazise. A șaptea este MUNCA.
De ce ne-am axat atât de tare pe ideea de fericire? Pentru că de aici vine și marea noastră dilemă națională. Atunci când oamenii simt că nu mai sunt fericiți, încearcă să iasă din această stare de cele mai multe ori, dacă nu se afundă prea tare în nefericire. Iar noi, românii, ajungem să fim convinși de faptul că lucrurile nu merg pe roți rotunde la noi în țară. Avem peste tot informații și știri cu un puternic caracter negativist. Dacă lucrurile ar sta extraordinar în viața fiecăruia, pesemne că nu le-am băga în seamă, însă în momentul în care apar probleme în viața de zi cu zi, nu se poate să nu te contaminezi de celebrele Știri de la ORA 5.
